Orele petrecute pe scaun, la birou, în mașină sau pe canapea reduc activitatea musculaturii membrelor inferioare și schimbă modul în care sângele circulă prin organism. Atunci când picioarele rămân aproape nemișcate perioade îndelungate, mecanismele musculare care ajută întoarcerea sângelui venos către inimă sunt mai puțin active. Pot apărea astfel senzația de picioare grele, umflarea gleznelor sau disconfortul, mai ales după o zi cu foarte puțină mișcare.
Problema nu se limitează însă la simptomele resimțite la nivelul picioarelor. Sedentarismul prelungit este asociat cu efecte nefavorabile asupra sănătății cardiovasculare și metabolice, în special atunci când devine un obicei zilnic. Chiar și persoanele care fac sport pot petrece prea multe ore consecutive așezate, motiv pentru care contează atât activitatea fizică regulată, cât și întreruperea perioadelor lungi de inactivitate.
De ce mișcarea picioarelor ajută circulația?
Circulația venoasă trebuie să transporte sângele din membrele inferioare înapoi către inimă, inclusiv împotriva gravitației atunci când stăm în picioare. Contracțiile musculaturii gambelor contribuie la acest proces prin comprimarea venelor și favorizarea deplasării sângelui. Valvele venoase ajută, la rândul lor, la limitarea curgerii sângelui în sens invers.
În timpul mersului, acest mecanism funcționează repetat. Când rămânem nemișcați, activitatea pompei musculare a gambei scade considerabil. Sângele poate stagna mai ușor în membrele inferioare, iar presiunea din sistemul venos poate crește temporar.
Din acest motiv, după câteva ore de stat pe scaun, unele persoane observă că încălțămintea pare mai strânsă sau că gleznele sunt ușor umflate.
Ce efecte poate avea statul prelungit pe scaun?
Unul dintre efectele imediate este reducerea activității musculare. Mușchii mari ai picioarelor consumă mai puțină energie, iar circulația locală se modifică. Menținerea aceleiași poziții poate provoca și rigiditate, disconfort muscular sau senzația neplăcută de amorțeală.
Pe termen lung, un stil de viață predominant sedentar este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare și tulburări metabolice. Aceste asocieri nu înseamnă că simplul fapt de a lucra la birou produce automat o anumită boală. Riscul individual este influențat de numeroși factori, precum nivelul general de activitate fizică, greutatea corporală, alimentația, fumatul, vârsta și afecțiunile existente.
Există și situații în care imobilitatea prelungită poate favoriza formarea cheagurilor de sânge la persoanele susceptibile. Riscul de tromboză venoasă profundă este relevant mai ales în prezența unor factori suplimentari de risc și în perioadele de imobilizare importantă.
Sportul compensează complet orele de sedentarism?
O sesiune regulată de exerciții fizice aduce beneficii importante, însă aceasta nu este un motiv pentru a ignora restul zilei. O persoană poate merge la sală sau poate alerga dimineața și, în același timp, să petreacă majoritatea orelor rămase aproape nemișcată.
O abordare mai practică este combinarea activității fizice planificate cu mișcarea distribuită pe parcursul zilei. Ridicarea periodică de la birou, deplasările scurte pe jos și schimbarea poziției reduc intervalele lungi de inactivitate.
Nu este necesar ca fiecare pauză să devină un antrenament. Câteva minute de mers, urcatul unor scări sau simpla deplasare prin încăpere pun musculatura picioarelor în funcțiune și întrerup statul prelungit.
Cum poți introduce mai multă mișcare într-o zi de birou?
În loc să te bazezi exclusiv pe motivație, poți modifica rutina. Ridică-te periodic pentru a lua apă, mergi până la un coleg în loc să comunici de fiecare dată din scaun și folosește o parte dintre pauze pentru câteva minute de mers.
Dacă nu te poți ridica imediat, poți mobiliza gleznele și contracta musculatura gambelor chiar din poziția așezată. Aceste mișcări nu înlocuiesc mersul și activitatea fizică, dar mențin picioarele mai active decât imobilitatea completă.
Poziția de lucru contează și ea pentru confort. Scaunul și biroul trebuie ajustate astfel încât să nu te oblige să menții ore întregi o postură incomodă. Un birou reglabil poate facilita alternarea pozițiilor, însă simpla trecere de la statul pe scaun la statul nemișcat în picioare nu înlocuiește mișcarea.
Când umflarea picioarelor trebuie evaluată medical?
O ușoară senzație de greutate după o zi sedentară poate avea explicații simple, dar anumite simptome nu ar trebui puse automat pe seama statului la birou. Umflarea importantă sau apărută brusc, în special la un singur picior, durerea, sensibilitatea locală ori modificarea culorii pielii necesită atenție medicală.
Dacă simptomele sunt însoțite de dificultăți de respirație, durere toracică, amețeală sau stare generală alterată, este necesară evaluarea medicală urgentă. Astfel de manifestări pot avea cauze serioase și nu trebuie tratate prin exerciții improvizate sau automedicație.
Reducerea sedentarismului nu presupune schimbări spectaculoase, ci mai ales întreruperea consecventă a perioadelor lungi petrecute nemișcat. Mersul, activitatea fizică regulată și pauzele active susțin circulația și sănătatea generală. Dacă apar frecvent umflături, dureri sau alte simptome circulatorii, informațiile generale nu înlocuiesc evaluarea individuală: discută cu un medic sau cu un specialist calificat pentru identificarea cauzei și alegerea măsurilor potrivite.
Sursa: Gazeta Sud
